Scenerii care n-au fost scrise
Le-am petrecut poate în doi,
Ne-am scufundat adânc în vise
Am luat secunda înapoi.
Trăiesc frumoasa rătăcire
În lumea asta fără rost;
Mi-e frică de acea rănire
Să spun prezentului...a fost !
Privesc neliniştit în zare
Mi-aş fi dorit să te-ntâlnesc,
Dar nu-i decât o alinare,
Sau poate tot ce îmi doresc!
Ascult de inima-mi amară
De versu-mi ce azi plânge
Şi n-am să pot să fac iar vară
Că-n sufletul meu ninge!
Nu-i loc de-o altă suferinţă
În golul inimii
Dar încă mi-am păstrat dorinţa
De-a te iubi. Tu ştii ?
(Luci F.)
Le-am petrecut poate în doi,
Ne-am scufundat adânc în vise
Am luat secunda înapoi.
Trăiesc frumoasa rătăcire
În lumea asta fără rost;
Mi-e frică de acea rănire
Să spun prezentului...a fost !
Privesc neliniştit în zare
Mi-aş fi dorit să te-ntâlnesc,
Dar nu-i decât o alinare,
Sau poate tot ce îmi doresc!
Ascult de inima-mi amară
De versu-mi ce azi plânge
Şi n-am să pot să fac iar vară
Că-n sufletul meu ninge!
Nu-i loc de-o altă suferinţă
În golul inimii
Dar încă mi-am păstrat dorinţa
De-a te iubi. Tu ştii ?
(Luci F.)