Crizantemă - floarea deznădejdii...

Crizantemă - floarea deznădejdii
Cu parfumul tău trist şi amar
Că-i aproape răsuflarea iernii
Îmi aduci aminte iar şi iar.

Floare enigmatică şi pură,
Palid semn al verii ce s-a dus -
Spune-mi,de ce-n lumea asta dură
Nici tandreţi nici sentimente nu-s?

Tu, regina frunzelor de-aramă,
Tu, cea sărutată de zăpezi,
Spune-mi de ce sunt cuprins de teamă
Când s-aşterne bruma prin livezi.

Crizantemă - floare solitară
Tu, ce înfloreşti când pomii mor,
De ce mă cuprinde-n fapt de seară
De trecutul mort atâta dor?

Floarea tinereţilor apuse,
Crizantemă - ultim vis aprins,
De ce îmi rămân mereu nespuse
Lacrima şi dorul meu neatins.

În grădina sufletului meu,
Pustiită straşnic de tristeţi,
Stai de-a pururi cu parfumul tău
Tămâind amare dimineţi.

Lăcrimând când gerul te va arde
Şi zăpada floare-ţi va păli,
Te-oi culege şi te-oi pune-n suflet
Şi-mpreună ne vom veşteji.

Crizantemă - floarea deznădejdii,
Floarea ceţii şi-a tristeţilor,
Sub troian de gheaţă când vei zace
Te-oi păstra în rana ochilor,
(Boris I.)

O călătorie în paradisul verde - Elveţia

Fascinanta Indie - tărâmul unde toate drumurile se întâlnesc

Atunci când vrei să vezi India, trebuie să fii pregătit că toate lucrurile se vor aglomera şi va părea că ziua nu este destul de lungă. Vei vrea să vezi şi monumentele, să-i vezi şi pe meşterii populari lucrând, să cumperi cadouri şi suveniruri, să îmbraci un costum tradiţional, să te supui unei şedinţe de înfrumuseţare cu „mehndi/henna”, să participi la o slujbă într-un templu hindus, să mergi la film, să guşti din cât mai multe feluri de mâncare – mai ales deserturi – ... of Doamne sunt atât de multe de văzut şi simţit, de experimentat şi de ţinut mereu minte! India nu este compusă doar din marile obiective turistice precum Taj Mahal-ul sau Qutub Minar-ul. Religiile, culturile, obiceiurile, limbile, dansurile clasice şi moderne, muzica, sporturile, posibilităţile recreaţionale şi de relaxare sunt infinite. Pentru a gusta adevărata Indie, porneşte cu noi în aventura vieţii tale.

Iubire

... Să socotesc în ore sau în zile,
Tot, timpu-n care searbăd am trăit -
Pân' te-am găsit, sau regăsit, iubire,
Ar fi un chin adânc şi nesfârşit.

M-au nins a-iernii aspre neguri, triste,
Un ger cumplit în piept mi-a adăstat...
Deci, mă întreb, cum poate să reziste,
Iubirea ta-ntru-un suflet îngheţat ?

Cu zâmbetul tău cald, primăvăratec -
Tu, cea dintâi trecută-ntre iubiri -
Azi nu mai pot să fiu un uşuratic,
Căci îmi alungi tot frigul din priviri.

Ascult cum ploaia plânge-n înserare
Şi muguri plini de must cum se desfac,
Şi simt, aşa o dulce desfătare -
De parc-aş fi un mugur de copac.

Cam desuiet, trăiesc ca-ntr-o poveste...
Şi-un nou imbold mă-ndeamnă să fiu viu -
Între ce-a fost, va fi - şi viul"este"
Doar în prezent trăiesc şi vreau să fiu.

Căci primăvara-mi râde în privire
- Un anotimp uitat mi-ai readus -
Bine-ai venit,târzia mea iubire -
Rămâi aici, tu, dorul meu, nespus...
(Boris I.)

Locuinţe sociale în DUBAI

Te voi găsi?

Să te găsesc? Cu paşi măsor pământul,
Smulg iarba verde, de parcă sunt nebun,
Dar nu răzbesc oricât îmi zboară gândul
Să te ajung, iubirea să-mi răzbun.

Te caut peste tot, poţi să te ascunzi oriunde;
Te voi găsi, şi-n labirintul, astrelor cereşti,
Căci nu există slove: - Pe-aici nu se pătrunde,
Să-ţi cauţi fericirea, apoi...Să ţi-o găseşti.

În umbra ta, mereu o să-mi vezi chipul
Mai zâmbitor... Adesea supărat,
Să ştii că nu apar să îţi arăt tertipul,
Ci doar să vezi, că Eu... Nu te-am uitat.

Prea iute-mi curge sângele prin vene,
Speranţa mi-a rămas, atâţia ani la rând,
Ce mi-au adus ei oare? Doar riduri pe sub gene
Şi lacrimi care curg, mereu, mereu... Plângând.

Tu ! Rătăceşti, iar eu privesc spre stele,
Nu văd nimic căci totul mi-e pustiu,
O resemnare a gândurilor mele
Mă-ndeamnă să întreb: Te voi găsi?
Doar asta vreau să ştiu...
(Corneliu Z.N)

Fiind duminică vă invit la o plimbare pe aceste frumoase poteci...