joi, 29 iulie 2010

Meteora/Grecia - Lăcaşul îngerilor









Există un loc in care forţa naturii a modelat munţii făcându-i să arate aidoma unor stâlpi ce susţin insuşi cerul. Există un loc pe care oamenii l-au intărit prin credinţă şi puterea lor lăuntrică. Un loc in care Dumnezeu le-a zâmbit oamenilor, oferindu-le adăpost acolo unde nimeni nu se aşteptă... Meteora... lăcaşul ingerilor.

Cuvântul meteora inseamna, in limba greaca, "suspendat in aer" şi, desigur, se referă la mănăstirile seculare ridicate aici de sfintii ortodoxiei. Ceea ce a creat acea unica aglomerare de stânci rămane un mister al naturii, şi asta in ciuda teoriilor avansate de oameni de ştiinţă, teorii nedemonstrate până astăzi. Însa cu atat mai spectaculos este peisajul oferit de Meteora cu cât artei naturii omul i-a alăturat arta sa, creind unul dintre cele mai frumoase locuri nu numai din Grecia, ci din intreaga lume. Nu intâmplator, maănăstirile de la Meteora au fost incluse in patrimoniul UNESCO ca bunuri inestimabile ale intregii omeniri.

luni, 26 iulie 2010

O zi de vară în Zurich











...La pas prin Zurich...Străzi înguste, presărate cu restaurante, hoteluri, terase şi magazine; fântâni publice a căror apă, potabilă, este adusă direct din lacul Zurich; clădiri cochete, cu iz medieval; muzee şi galerii de arta; cofetării in care troneaza munţi de ciocolată; un lac glaciar superb impânzit de iahturi si ambarcaţiuni de toate felurile; parcuri si clădiri de patrimoniu; totul dublat pe fundal de o imagine impresionantă a Alpilor... intr-un cuvânt, Zurich...

joi, 22 iulie 2010

Te chem în vis


Adorm iar uşor, cu gândul departe,
Departe pe-un nor, pierdut în noapte,
Respir amănunte, purtat spre lumină,
Amintiri cărunte aştet ca să vină.

Renasc în visare şi somnul mi-e dulce,
Către o clipă gându-mi se duce...
Şi iată că dorm şi totu-i pustiu
Doar lângă tine aş vrea să mai fiu.

Tresar de prin vise, te caut, te chem,
În nopţile-aprinse pe tine te-ndemn,
Să vii, să apari,cu mine să stai
Lumină în noapte mie să-mi dai.

Tu nu mă asculţi,pluteşti anormal,
Spre lună,spre stele, eu par un banal,
Te rog,dar coboară din nou într-un vis
Şi du-mă, condu-mă spre-al tău paradis.

Dar ce sunt eu? Ce văd? Ce aud?
Sunt şoapte pierdute în beznă, în vânt?
A tale pierdute suspine în noapte...
Le-ascult venind, răzbind de departe.

Tu nu mă vrei, te chem în zadar,
Şi în orice vis se naşte-un hotar.
Dar ce mai contează? Tu n-ai vrut nicicând
Să vii-n al meu vis, te-am chemat plângând...

Şi-acum în final, când ziua-i aproape,
Te văd, parcă simt cum vii de departe;
În noaptea adâncă ce curge încet
Pe tine fiinţă, a te visa încep...
(Cristian O.)

vineri, 16 iulie 2010

Dragoste...


Aproape şi totuşi departe,
Un gând,coboară din stele,
Din vorbă î-mi picură şoapte,
Din şoapte nasc,visele mele.

Te simt şi mă simţi,plină noapte,
E visul din noi,mereu prea puţin,
Un dor mă răpune, vis de fapte,
Iubirea curată,nu vorbele-o ţin.

Sunt clipe în mine, de nebunesc zbor,
De plutiri mai line, de un tainic dor,
De dragoste pline, de dulce amor,
Te vreau lângă mine, nu sunt trecător.

Î-mi e grea secunda, nu eşti lângă mine,
Mă doare durerea, din sufletul tău,
Dorinţa din mine, dorinţa din tine,
Nu o stinge marea şi nici valul său.

De dragoste plină, vreau a ta lumină,
Iubirea ce vine, ce pleacă din noi,
Cărarea pierdută, în care port vină,
Un drum rătăcit, între noi amândoi.

joi, 15 iulie 2010

marți, 13 iulie 2010