AM SĂ TE CAUT

Am să te caut zi și noapte în orice colț al minții mele

Și-am să te strig ca niciodată, chiar dacă știu că-i în zadar
Voi număra tristeți și șoapte prin amintiri rebele

Ca niște trenuri prea grăbite ce-opresc în gări și-apoi dispar.

Voi răscoli profund oceanul ce mă-nconjoară cu tristețe

Și-am să te strig ca pe-o durere ce-mi roade sufletul pustiu

Sperând că poate-mi va răspunde a ta străină frumusețe

Ce n-am găsit-o niciodată oricât de mult am vrut s-o știu.

Voi face pat din alge triste pe fundul mării prea alastre

Și-mi voi culca prea obosită ființa ce te-a tot strigat
Voi aștepta s-ascult ecoul din vremea fericirii noastre

Voi căuta din zi în noapte o inimă ce m-a uitat...

Și de va fi să plângă munții că i-am mutat mai sus spre stele

Voi face drum până la soare și am să-i pun în locul lui...

De te voi pierde-n zi sau noapte prin orice colț al minții mele

Am să te caut iar, iubite... iuitul meu , și-al nu știu cui... 

*Versuri de MARIANA KABBOUT*

Duminică plăcută tuturor!

Vă îmbrățișez și mulțumesc de vizită!