duminică, 3 martie 2019

UN DOR NEBUN


Un dor nebun îmi taie răsuflarea
Și-un cerc de foc mă arde peste tâmple,
Nici lacrima nu poate să se-ntâmple,
E un refuz... cât arde lumânarea.

Un dor nebun îți sfarmă piatra care
S-a prăvălit în râul ce te-neacă,
Și gura fără versuri îmi e seacă
Atunci când nu pot cere vindecare.

Un dor nebun de tine mă lipește
Și te visez când zorii ne cunună
Să fim pe căi stelare împreună,
Dar dimineața visul se topește.

Un dor nebun mă vizitează-n noapte
Ca un condei lipit de inspirații
Trezindu-mă în calde transpirații
Și mângâiată-ncet de negre șoapte.

Un dor nebun mă bate-ncet pe umăr
Dar nu tresar,prieteni mi-s strigoii,
Așa cum pașii-s devotați și ploii
Pe lângă plopii rari și fără număr.

Un dor neun mă macină de vie,
În despletite rânduri de durere
Mă ofilesc sleită de putere
Și explodez în trista poezie.

*Versuri de MARILENA VELICU*
Duminică excelentă tuturor vă doresc!
Vă îmbrățișez și mulțumesc de vizită!

7 comentarii:

  1. Buna, Elena draga!
    Un dor nebun ce tare doare! In versuri sau in proza daca-i prins puterea lui mai scade-n intensitate. Imi place poezia, desi e tare trista.
    Multumesc. Iti doresc sa ai si tu o duminica frumoasa in continuare!
    Pupici si imbratisari cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  2. superba imaginea cu trandafirii si multumesc mult de poezie!

    RăspundețiȘtergere
  3. Cum stii tu sa le imbini, Elena draga!
    Multumesc mult de momentul poetic si muzical!
    O seara placuta si o saptamana frumoasa! Pupici! <3

    RăspundețiȘtergere
  4. Uff... ce ti-e si cu dorul asta!
    Seara placuta draga mea, draga! Pupici! <3

    RăspundețiȘtergere
  5. Un dor nebun de primavara ma apuca aici la tine.O saptamana buna sa ai Elena!

    RăspundețiȘtergere