Ninge discret cu flori de castani,
E pasul timpului ce trece-agale,
Ne lasă peste suflet clipe-ani
Ce nu pot fi atinse de uitare.
Fără să vrem se-oprește-ncet,oftând,
Cât păsările să mângâie cerul.
Așteaptă pașii unui anotimp
Unde să-și poată zăvorî misterul.
E-atâta alb în jur, pe deal,pe vale,
Chiar dacă firul ierbii'i treaz demult,
Ninsoarea de castani se-așterne-agale
Peste prezentul ce-ascunde un trecut.
Și noi pășim timizi ca-ntotdeauna,
Privind cu drag la floarea de castani,
Chiar de se scutură, nu-și pierde urma,
O țese timpu-ntr-o mantie de ani.
*Versuri de LILI ȘIPOTEANU*
Duminică senină și caldă tuturor!
Vă îmbrățișez cu drag și mulțumesc de vizită!















