Macii sunt acum în floare,
Pe câmpii, cât ochiul vede,
Înfocata lor culoare
Se alintă-n iarba verde.
Pe fragila lor tulpină
Stă corola sângerie
Vântul îmbătat suspină
Și-mi șoptește când adie.
”- De la maci să iei căldură
Pentru clipe de iubire;
Armonia din natură
E model de împlinire!
Și în ore de trandețe,
Inima să-ți înflorească
Roșii maci de tinerețe
Dragostea să o păzească.”
(Simona B.)
O apariţie veselă şi de neuitat este şi uriaşul căţel alcătuit din flori multicolore, creaţie a artistului american avangardist Jef Koons. Căţelul veghează turiştii de la intrarea Muzeului Guggenheim. Vesela şi neobişnuita statuie este unul dintre cele mai iubite şi fotografiate obiective turistice din Bilbao.
Strivește-mi lacrima-ntre gene
Strivește-mi ultimul sărut
Căci am jucat pe atâtea scene
Doar roluri dintr-un teatru mut.
Strivește-mi visele în palmă
Striveste-mi sufletul sub pași
Căci a venit ultima toamnă
Și poți prin frunze să mă lași.
Strivește-mi lacrima iubirii
Strivește-mi și privirea-n zori
Dar nu uita că fericirii
I se cuvine atâtea flori.
Strivește-mi lacrima-ntre valuri
Strivește-mi viața în zăpezi
Și vino-apoi cântând pe maluri
Din când în când să mă mai vezi.
Strivește-mi clipele în noapte
Strivește-mi nopțile în zori
Căci ultimele mele șoapte
Se pierd încet,printre ninsori,
(Felicia F.)
