sâmbătă, 30 ianuarie 2010

joi, 28 ianuarie 2010

marți, 26 ianuarie 2010

Speranţe...


În umbră vremuri ne petrecem
Suntem mai singuri şi prea goi
Prin văi de timp mereu ne trecem
Şi nu mai ştim de suntem doi...

Nu tocmim pe alinare
Suntem prea plini de încântări
Ne trecem pozele-n ziare
Şi-apoi le vindem peste zări.

Cui foloseşte încântarea
A ceea ce am fost cândva,
Când firea ne-o topeşte marea
Ce mâine ne va lua la ea.

Şi dacă cerul ne primeşte
Cu aripa de înger mort
E pentru că un Domn priveşte
Păcatul pe care mi-l port.

În sfere timpul vom petrece
Vom şti atunci să ne iubim
Chiar dacă ne va fi mai rece
Şi-n ierni deplin o să albim.


(Ana S.)

Premiu - de la ARIPI de FLUTURE



Îţi multumesc ARIPI DE FLUTURE

pentru premiu.

Regurile premiului:

1.Fiecare Scriitor Superior(SS)trebuie să dea
mai departe premiul la cinci prieteni speciali;

2.Fiecare Scriitor Special să-şi creeze o legătură
pe net la blogul(şi autorul-bloggerprieten) de la
care a primit premiul;

3.Fiecare Scriitor Special trebuie să posteze aceste
aceste reguli pe blogul lui,


Premiul va merge la:

1.rază de soare
2.FleurduMay
3.Magda
4.Loredana
5.DANUBE DAUGHTER

vineri, 22 ianuarie 2010

Încă te aştept...


Mă rog ca tu să vii pe înserat,
Eu te aştept în suflet cu trandreţe.
Chiar dacă suntem la a doua tinereţe,
Eu te primesc necondiţionat.

Ca altă dată nu mai ştiu zâmbi
Şi,nu mai am nici pielea de mătase,
Doar veşnicele amintiri rămase...
Dar,nu-i nimic...Numai de vei veni...

Eu sunt în stare să te-aştept acasă,
În fiecare zi,din zori,în noapte,
Să simt cum mă-nveleşti,în dor şi-n şoapte
Cu gentileţea ta rămasă.

Şi,nu ai să te superi dacă obosită,
Aş adormi privind la mândra lună
Fără ca eu,să îţi spun"Noapte Bună"
Şi,fără să mă duci tu în ispită,

Ci,răbdător,tu ai rămâne treaz,
Să mă veghezi în somnul meu de zână.
Şi,nu mă vei trezi când, pe sub mână,
Sărutul dulce,să mi-l dai pe-obraz.

N-ai mai putea s-adormi nici o secundă
De frică să nu vezi,când te trezeşti,
C-a dispărut fără să-ţi lase veşti,
Iubita ta,ce-a chipeşă şi blândă.

Ai accepta chiar şi să te mai cert
Şi fără vre-o rezervă ţi-ai dori,
Să stăm de vorbă până a doua zi
Şi pentru ce-ai greşit,eu să te iert.

Frumos,cum eu te ştiu...nu din poveşti,
De-aş şti că pe la mine ai să treci,
Fii sigur că nu te-oi lăsa să pleci.
Iubitul meu,hai,spune-mi, unde eşti?

Ţi-am spus că te primesc necondiţionat.
Mă rog ca tu,să vii la mine, pe-nserat.


(Georgeta N.)

duminică, 17 ianuarie 2010

Premiul Prieteniei - primit de la scumpa mea Tiză,Elena Marin -Alexe



Mii de mulţumiri scumpa mea Tiză pentru premiul acordat"Premiul Prieteniei"
"...Azi Premiul pleaca la Bucuresti la Tiza mea, ELENA! http://elenax2009.blogspot.com/Ma bucur sa-ti ofer acest simbol care pecetluieste prietenia noastra draga Elena. Esti o persoana sincera si deschisa amicitiei. Blogul tau abunda in "frumusete".Cand doresc sa-mi clatesc ochii pot sa fac acest lucru cu un simplu click si ma trezesc in Paradisul verde , unde cu mare grija si arta chiar, ai adunat imagini superbe din natura care imi taie respiratia uneori. Cat despre muzica pe care o promovezi pe "Paradicul verde" nu pot avea decat laude, cu sinceritate o spun. Si cred ca esti o doamna romantica, inclinatie devenita rarisima in ultima vreme.Ma bucur ca imi urmaresti scrierile pe "hai la plimbare"si faci parte din cititorii mei cei mai fideli.Iti place sa savurezi poezia si asta spune foarte mult despre calitatile tale artistice. Mi-ar fi greu sa nu-ti simt prezenta, care mi-a devenit familiara Tizo draga.Sufletul tau, se deschide in fata frumosului si vibreaza, ori de cate ori se intalneste cu acesta prin peregrinarile din virtual.Pentru tot ceia ce simt pentru tine, dar si pentru tot ceia ce esti, da-mi voie sa-ti ofer acest premiu personalizat: Premiu al Prieteniei, cu speranta ca intr-o zi cand voi ajunge in capitala, ne vom delecta intr-un cafe-bar in fata unei cafelute si vom povesti....tet'a tet'.Dumnezeu sa te binecuvanteze Tizo!...."

sâmbătă, 16 ianuarie 2010

vineri, 15 ianuarie 2010

Atât de fragedă...


Atât de fragedă,te-asemeni
Cu floarea albă de cireş,
Şi ca un înger dintre oameni
În calea vieţii mele ieşi.

Abia atingi covorul moale,
Mătasa sună sub picior,
Şi de la creştet pân-în poale
Pluteşti ca visul de uşor.

Din încreţirea lungii rochii
Răsai ca marmura în loc -
S-atârnă sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi şi noroc.

O,vis de ferice de iubire,
Mireasă blândă din poveşti,
Nu mai zâmbi! A ta zâmbire
Mi-arată cât de dulce eşti,

Cât poţi cu-a farmecului noapte
Să-ntuneci ochii mei pe veci,
Cu-a gurii tale calde şoapte,
Cu-mbrăţişări de braţe reci.

Deodată trece-o cugetare,
Un văl pe ochii tăi fierbinţi:
E-ntunecoasa renunţare,
E umbra dulcilor dorinţi.

Te duci,ş-am înţeles prea bine
Să nu mă ţin de pasul tău,
Pierdută veşnic pentru mine,
Mireasa sufletului meu!

Că te-am zărit e a mea vină
Şi veşnic n-o să mi-o iert,
Spăşi-voi visul de lumină
Tinzându-mi dreapta în deşert.

Ş-o să-mi răsai ca o icoană
A pururi verginei Marii,
Pe fruntea ta purtând coroana -
Unde te duci? Când o să vii?
(Mihai E.)

miercuri, 13 ianuarie 2010

marți, 12 ianuarie 2010