vineri, 10 septembrie 2010

Toamna


E linişte,n-aud nimic
decât foşnetul frunzelor,
ecoul surd tipic
zgomotelor ploilor.

Totul este trist
frunzele îngălbenesc
cu peisajul toamnei
încet mă obişnuiesc.

Nici soarele nu se arată
rândunele se duc,
se scutură de-a valma
frunzele de nuc.

Şi bruma s-a lăsat
peste lanuri şi câmpii
vara-mbălsămătoare
unde eşti? când o să vii?

Ramurile fără frunze
şi uscate doar de vânt
fără cuiburi prea stufoase
fără păsări care cânt.

Scriind multe versuri triste
ploaia bate în fereastră
singuratic, melancolic
toamna este a mea mireasă.
( Boris O.)

miercuri, 8 septembrie 2010

Incredibilele creaţii ale unei artiste oarbe - Lisa Fittipaldi











Povestea artistei Lisa Fittipaldi este, de departe, una menită să sfideze imposibilul. Lisa şi-a pierdut vederea în anul 1993, în urma unui accident vascular. La scurt timp, ea şi-a pierdut şi slujba din cauza handicapului său. A început să picteze în anul 1995, toate creaţiile sale bazându-se pe amintirile ei şi pe o incredibila memorie fotografică. Deşi criticii i-au spus că nu va putea niciodată să creeze imagini complexe, mai ales unele în care să înfăţişeze oameni, Lisa a ţinut să le demonstreze că totul este posibil. Astăzi, creaţiile ei sunt expuse în muzee şi galerii din toata lumea...

duminică, 5 septembrie 2010

Vă invit la o plimbare în parc - O duminică frumoasă vă doresc!!!















Premii de la Magda






Am primit aceste premii de la scumpa
mea MAGDA,căreia îi mulţumesc din suflet
că s-a gândit şi la mine.Trebuie să recunosc
că nu le merit şi pentru că nu au instrucţiuni
le ofer tuturor prietenilor mei din listă.
Încă o dată mii de mulţumiri Magda şi
o toamnă frumoasă îţi doresc!

vineri, 3 septembrie 2010

Septembrie



Ieri am văzut un cărd de berze
Cum se-ndreptau în drum spre sud
Mi-au aburit de jale ochii
Şi mi-am simţit obrazul ud.

Pe cerul vânăt, ca de humă
Insinuau un "A" prelung
Şi le-am şoptit şi eu"adio"
Căci plopii i-am văzut că plâng.

Se veseleau de vânt scaieţii,
Ciulini-n tumbe se-ntreceau
Şi ciori în pâcla dimineţii
În sumbru praznic petreceau.

Atâtea frunze moarte-mbracă
Pământul aspru şi crăpat
Încât mă-ntreb dac-a fost vară,
Sau poate numai c-am visat.

Şi iar mă-ntreb dacă-i aievea
Acest decor - sau e coşmar,
Căci iarăşi îmi aduc aminte
Că-mi trece viaţa în zadar.

...Fără rost sunt întrebări
Şi degeaba plopii plâng
Dacă berze pleacă-n zări
Şi nu pot să le ajung.

(Boris I.)

miercuri, 1 septembrie 2010

marți, 31 august 2010

Pasăre cu pene albastre


Pasăre cu pene albastre,
Martoră iubiri noastre,
De-i sfârşi cântarea ta,
N'asculta ce-mi spune mie,
Dragul meu,căci cine ştie
Dacă mâni nu m'a uita.

Râul cu apă lină
Şi curat ca o lumină,
Cât ne vezi de fericiţi,
Starea noastră n'o răsfrânge,
Mâine poate noi vom plânge
Şi-om fi veşnic despărţiţi.

Iar tu lună, dragă lună,
Tu a nopţilor cunună,
Să nu spui că ne-ai privit,
Poate mâni a tale rază
N'ar putea măcar să crează
Că vreodată ne-am iubit.
(Veronica Micle)