Deseară ce vei spune...

Deseară ce vei spune, biet suflet solitar,
Tu, inimă,uscată pe vremuri, ce vei spune
Fiinţei preafrumoase,preascumpe şi preabune
Ai cărei ochi deodată te-nvioară iar?

-Vom pune-orgoliul nostru de-a pururi s-o slăveasc;
Poruncile-i domoale nepreţuite sunt;
Pătruns de duh e trupul-i ca plasma îngerească;
Privirea ei ne-mbracă în luminos veşmânt.

Oricând, în toiul nopţii şi în singurătate
Sau ziua-n larma străzii şi-a omeneştii gloate,
Fantasma ei în aer ca flacăra dansează

Şi spune:"Sunt frumoasă şi vreau cu străşnicie
De dragul meu Frumosul drag să vă fie.
Eu sunt Madona, Muză şi îngerul de pază."

(Ch,Baudelaire)