Mi-ai luat

Mi-ai luat cu tine inima și ai plecat
M-ai lăsat singur, trist și-îndurerat
A rămas regretul imens în urma ta
Și floarea albastră de nu mă uita.

Prin ploaia pervesă melancolic privesc
La cerul invadat de nori și mi-amintesc
Ce clipe divine am trăit ca-n Paradis
În Edenul iubirii am renăscut un vis.

Liniștea adâncă cădea peste amândoi
În jocul mirific al iubirii eram numai noi
Ploaia de praf de stele duios ne mângâia
Eram fericiți,doar solitară luna ne invidia.

Ne-am despărțit nostalgici, animați
De gândul să ne-întoarcem fermecați
În locul unde Cupidon ne-a săgetat
Și vieții, minunată destinație i-a dat.

(Dan S.)