NU CĂUTAȚI IUBIREA PREA DEPARTE...

Am cunoscut iubirea când nu știeam s-o strig
În mâna sfânt-a mamei ce mă -nvelea de frig.
În ochi-i plini de lacrimi, în grijile-i tăcute,
Când sufletu-mi de înger știa să o asculte.

Am cunoscut-o apoi în cântul ciocârliei,
În floarea de alun... și-n foșnetul câmpiei
În strigătul de frate și grija de bunic,
În primul fir de iarbă și-n greierul cel mic.

În picături de ploaie, în roua de pe flori,
În geana răsărită a soarelui din zori.
Iubirea stă să cadă pe stelele din cer
Și este-acolo sus și-n zori când ele pier.

Câtă iubire, Doamne,ai pus pe lângă noi!
Dar orbi cum suntem azi și-n suflete prea goi,
Împovărați de griji, sau gând de-navuțire,
Nu ne mai pasă Doamne... călcăm peste iubire.

*Versuri: Marin Bunget*

Duminică plăcută tuturor vă doresc!

Vă mulțumesc de vizită și comentarii!