duminică, 19 mai 2019

OCHI DE LACRIMI SE GOLESC


Printr-o pânză de păianjen te privesc c-un ochi de sticlă,
Și mai mâzgălesc o foaie cu frânturi de poezii,
Mă destram ca o dantelă în metafore de viplă
Să reziste peste timpuri vocea mea din nopți târzii.

Îmi îngheață gândul care te-nsoțește prin pustiuri
Și din voaluri de tristețe îmi fac rochie de bal,
Iar din linii colorate pe foi albe plâng crochiuri
Ca un cântec fără noimă tremurat dintr-un țambal.

Nu mă întreaba de vară când prin ploi îmi duc amarul,
Florile în glastră seacă fără dragoste pălesc,
Și când zorii dau s-apară viața asta dă cu zarul
Pe obrajii plini de riduri,ochi de lacrimi se golesc.
*Versuri de MARILENA VELICU*
Duminică magică tuturor!
Vă îmbrățișez și mulțumesc de vizită!

4 comentarii:

  1. Buna, Elena draga!
    E minunata poezia! Si poza pe care ai alaturat-o imi place foarte mult! Vocea Nanei M. intregeste atmosfera... lirica. :)
    Multumesc. Duminica frumoasa in continuare iti doresc! Imbratisari si pupici, cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ca de obicei Marilena Velicu ne încanta cu poeziile ei frumoase!
    Sper din suflet ca ai avut o duminica placuta si mai sper ca si saptamana care vine sa fie frumoasa si pe placul tau!
    Pupici si îmbratisari! <3

    RăspundețiȘtergere
  3. Elena, draga, iti doresc multa sanatate si multe bucurii!
    Zile senine iti doresc! Imbratisari si pupici, cu drag!

    RăspundețiȘtergere