O ALTFEL DE TOAMNĂ

De ce -ai venit la mine toamnă?

Îmi era cald și-mi era bine...

Deși toți cred că ești o doamnă...
Mă pot lipsi oricând de tine!

Te furișezi ca o amantă
În patul încălzit de soață,
Te crezi mereu boema damă...
Nu vezi că ești de fapt o hoață?

Îmi lași câmpii fără de straie,
Copaci goliți de-a lor podoabă
Și flori murind fără să-și vadă
Boboci înfloriți de vară.

Iar zilei, tu îi furi lumina,
La greieri, cântecul în noapte,
Copiilor, copilăria,
Iubirilor, dorinți și șoapte.

Și marea azi o faci să zacă
În friguri, goală, neâncălzită
De-ndrăgostiții care-și scaldă
Iubirea lor înmugurită!

Iar mie-mi pui argint pe frunte
Și brumă peste ani, în noapte,
Și mă acoperi cu rugina
Din frunzele prin tine moarte!

*Versuri: Angelina Nădejde*

Duminică plăcută tuturor!

Vă mulțumesc de vizită și comentarii!