Vocea ta îmi penetrează,inima, timpanul, vena, Parcă dorm deși sunt trează, amăgesc în dans și trena Fustei largi ce mă-mpresoară, ca o strângere suavă Și sărut întâia oară, gura ta în vis, concavă...
Vocea ta cu timbrul dulce, dar și-o apăsare gravă M-amețește și mă duce, în adâncuri, la epavă, Nu mai știu de mine-o clipă, nu mai știu de ce-s în stare Pot să zbor și c-o aripă, pot să mor sau să fiu tare.
Vocea ta dulce minune,îmi șoptește-n miez de noapte, Că sunt floarea fără nume,că sunt zâmbetul din șoapte, Și te cred fără cuvinte,deși vocea ta mi-e dragă Am să te aștept cuminte, doar să-mi cânți o viață-ntreagă.
*Versuri: MARILENA VELICU*
Duminică cât mai frumoasă tuturor vă doresc!
Cu același drag vă îmbrățișez și mulțumesc de vizită!