DIALOG CU INIMA

Inspir, expir, mă-ntreb, și tac,
Ce mi-ar fi viața fără trac,
Și ce senzații aș avea
Dacă ai sta, inima mea!

Câți fluturi galbeni aș visa
Ce râuri reci aș traversa,
Și câte zboruri aș avea
Dacă n-ai sta,inima mea!

Pun mâna pe iubirea ta
Să simt cât poți a mă ierta,
Când rătăcesc prin amintiri
Și plâng de nu poți să respiri.

Tăcerea ta-i un vis furat
Din norul care-a picurat
Suspine peste infinit
Când dorul tău a ruginit.

Mă doare pieptul înflorit
De cântul tău neostenit,
Tu inimă nu obosești

Să tot iubești,să tot iubești?

*Versuri de MARILENA VELICU*

Duminică plăcută tuturor!

Cu drag vă îmbrățișez și mulțumesc de vizită!