duminică, 27 ianuarie 2019

AM SĂ TE CAUT

Am să te caut zi și noapte în orice colț al minții mele
Și-am să te strig ca niciodată, chiar dacă știu că-i în zadar
Voi număra tristeți și șoapte prin amintiri rebele
Ca niște trenuri prea grăbite ce-opresc în gări și-apoi dispar.

Voi răscoli profund oceanul ce mă-nconjoară cu tristețe
Și-am să te strig ca pe-o durere ce-mi roade sufletul pustiu
Sperând că poate-mi va răspunde a ta străină frumusețe
Ce n-am găsit-o niciodată oricât de mult am vrut s-o știu.

Voi face pat din alge triste pe fundul mării prea alastre
Și-mi voi culca prea obosită ființa ce te-a tot strigat
Voi aștepta s-ascult ecoul din vremea fericirii noastre
Voi căuta din zi în noapte o inimă ce m-a uitat...

Și de va fi să plângă munții că i-am mutat mai sus spre stele
Voi face drum până la soare și am să-i pun în locul lui...
De te voi pierde-n zi sau noapte prin orice colț al minții mele
Am să te caut iar, iubite... iuitul meu , și-al nu știu cui... 
*Versuri de MARIANA KABBOUT*
Duminică plăcută tuturor!
Vă îmbrățișez și mulțumesc de vizită!

4 comentarii:

  1. Buna, Elena draga!
    O noua frumoasa poezie de dragoste. Imi place cum se termina, intr-un hazliu spirit ironic. :)
    Multumesc. Iti doresc sa ai o duminica frumoasa in continuare!
    Imbratisari si pupici, cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna dimineata, Elenusi!

    O poezie foarte frumoasa pe care o citesc acum la cafea!
    Multumesc! Sa ai o saptamana frumoasa si cu spor!
    Imbratisari si pupici!♥

    RăspundețiȘtergere
  3. O poezie și cu amar și cu dulce... Frumoasă! ☺

    Numai bine, dragă Elena!

    RăspundețiȘtergere