DĂ-MI UN SEMN

Oare cum arăți, oare-ți este bine
Dincolo de măguri luna îți zâmbește,
Vântul mă-ntreabă de noi, și de cine
Tâmpla adormită își mai amintește.

Te visez, te cânt și te adun din ploaie
Parcă tu ai fi,parcă tu îmi spui,
Cum se despletește părul în șuvoaie,
Cum despică cerul, fulgere hai-hui.

Și cad pietre-n apă, și lovesc în mal
Fără să le pese cum ne-am cunoscut,
Se zăresc corăbii rătăcind pe val
Căutând un port prin destin pierdut.

Dă-mi un semn acum și ia-mă de mână
Luna se ridică lin peste păduri,
Eu te mai iubesc încă-o săptămână
Și-ntr-o alta vreau sufletul să-mi furi.

Oare cum arăți, oare cum se-ascultă
Foșnetul de stele, când s-a-ntunecat,
Spune-mi până mâine este vreme multă,
Spune-mi care gând spre tine-a plecat.
(Gheorghe Ungureanu)

Postare înscrisă în Life în Picturesc la Costin - http://www.costincomba.ro