Aștept să-mi dea cuvântul... primăvara... Să pot să scriu... catrene și rondele Despre iubire, flori și acadele, Până își intră-n drepturi iarăși... vara...
Accept orânduiala ce se cade, O briză moale, un frunziș anemic, Apoi cu scris aproape academic Descriu culorile ce curg... cascade...
Din pal obraz de față rușinoasă, Răsare roz bujor umplând poieme... Un liliac moviu și alb cu trene Se pare că e floarea ta... aleasă...
Lalele roșii,negre,mov, cu pete, Un curcubeu de-arome fără seamă Mă îmbătau cu zâmbete și teamă, Când m-aplecam... pe gura ta... cu sete... *Versuri:Marilena Velicu*
În urmă cu 14 ani,John Bramblitt și-a pierdut vederea,după câteva crize de epilepsie.Bramblitt este”orb din punct de vedere funcțional”, scrie beredpanda.com,însemnând că ochii săi pot face diferența între lumina soarelui și întuneric. În ciuda acestui handicap,artistul a dezvoltat un nou stil de pictură - prin folosirea vopselurilor texturate,pentru a se ghida mai ușor pe pânză.
