duminică, 25 noiembrie 2018

FLUTURE ALB MURIND ÎNTR-O SEARĂ

E toamnă acum și iarăși te strig,
Gura mi-e seacă și parcă mi-e frig,
Plouă în suflet regrete târzii,
Te caut frenetic... în poezii...

Plouă amar din stele cărunte,
Mâna tresare mirabil pe frunte,
Dorul mă-neacă și n-am salvamar
În pernă noaptea mi-aduce coșmar...

Tu unde ești când morile-n vânt plâng?
Și frunzele moarte-n cete se strâng?
Ce mai visezi în nopți fără lună?
Când eu te-aștept cuminte,nebună?

Unde îmi ești,și de ce nu mai vii
Să îmi reciți cu glas stins poezii?
Ce te frământă, ce dor îmi ascunzi
În ochii tăi migdalați și profunzi?

Te văd în obscur cuminte și calm,
În taină citind cuvinte din psalm,
Și mă topesc lumină în ceară
Fluture alb murind într-o seară.

*Versuri de MARILENA VELICU*
Duminică minunată tuturor!
O îmbrățișare caldă și mulțumiri de vizită!

3 comentarii:

  1. Good morning Dear Elena!
    I was happy to read a beautiful poem and listen to wonderful music.

    I wish you a happy week.
    I send you hugs and greetings:)
    Lucja

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna, Elena draga!
    Aceasta poezie are ceva fascinant... Nu ma pricep sa explic in cuvinte. :)
    Iti doresc sa ai o saptamana minunata! Imbratisari si pupici, cu drag!

    RăspundețiȘtergere