duminică, 8 iulie 2018

MI-E DOR DE TINE...

Mi-e dor de tine ca de o poveste
Nepovestită până la final,
Și nimeni, de niciunde, nicio veste,
N-aduce-n burgul meu medieval.

Mi-e dor de tine ca de o-ntâmplare
Rămasă între foi de manuscris...
Între atâtea ploi,o zi cu soare,
Ar fi absurd să-ți cer,dar mi-ai promis,

Că norii nu te-or ține la distanță
Și totuși azi mă-mpiedic în incert,
Nu c-ar avea o mare importanță -
Eu te ador și-oricum o să te iert...

Mi-e dor de nopți albastre, infinite,
Ce ne găseau pe țărm,îmbrățișați,
Dar dac-ar fi s-aleg, îți jur,iubite,
Mi-e dor să ne--odihnim abandonați.

Într-un alcov bătut cu pietre rare,
Purtând sub gene vise alcaline,
Goi,îmbrăcați în broderii lunare,
Mi-e dor de ziua-n care-ai fost cu mine.

*Versuri de LILIANA TRIFU*
Duminică superbă tuturor!
Vă îmbrățișez și mulțumesc de vizită!

2 comentarii:

  1. Buna, Elena draga!
    O alta frumoasa poezie - aceasta se potriveste si cu vremea de afara. :)
    Uitasem de J.M. Jarre! :) Multumesc de reamintire.
    Iti dores sa ai o saptamana minunata! Imbratisari si pupici, cu drag!

    RăspundețiȘtergere