duminică, 15 noiembrie 2015

TOAMNA MEA

Începe să plouă cu frunze cărunte
Pe ramuri golașe se tânguie ciori,
Apusul se frânge în raze mărunte
O toamnă flămândă răsare în zori.


În brațe un snop de spice uscate
Pe frunte un soare ușor amorțit,
O pală de vânt aruncată pe spate
I-aduce în cale un falnic zenit.

În pași tremurați calc noianul de frunze
Aud plânsul crud al copacilor sluți,
O toamnă-ncarcată de lacrimi confuze
Mă plimbă pe-aleea trecătorilor muți.

Cu ochii-n pământ și gânduri plecate
C-un zâmbet rămas din toamna trecută,
Îmi fac colier din doruri uitate
Și-n palme frământ durerea tăcută.
*Versuri: Marilena Velicu*

Duminică plăcută tuturor!
Vă mulțumesc de vizită și comentarii!

7 comentarii:

  1. Have a beautiful Sunday my dear!
    Hug and kisses Crissi

    RăspundețiȘtergere
  2. Cam demult nu am mai auzit-o pe Nana Mouskuri!
    Multumesc!
    O duminica linistita!

    RăspundețiȘtergere
  3. ce frumoase versuri !
    ''colier din doruri uitate ...!''
    cu drag, îţi doresc o seară minunată !

    RăspundețiȘtergere
  4. Buna seara, Elena!
    Imi plac tare mult aceste versuri... Se potrivesc in special acestei toamne. :)
    Iti doresc o seara minunata!
    Imbratisari cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  5. Hello Dear ELENA !
    Beautiful image and a wonderful poem.
    I really like all your posts and Sunday in particular.
    Kisses and greetings:)*
    Lucia

    RăspundețiȘtergere