TE CHEM

Un ger albastru la ferestre
Croiește flori din mii de ace
Și-mi lasă umbrele ca zestre
Pe cerul nopții care trece.

E lună plină, semn că marea
Se-agită îndelung și-i rece,
Ca un covor fără cărarea
Ce roagă dorul să nu plece.

E noapte doldura de stele
Și iarna curge lin, albastră,
Fularul vremii, de mărgele,
M-atinge viu... doar prin fereastră.

Eu te privesc prin spectrul lunii,
De gene-mi tremură o rază,
Și nu pot domolii nebunii
Fiori ce-mi țipă în emfază.

Te chem în iarna asta mută
Să fii aleanul meu de taină,
Și omul care-mi împrumută
Suspinul ce-l ascult sub haină.

*Versuri MARILENA VELICU*
Duminică plăcută tuturor!