NU MĂ-NTREBA

Nu mă-ntreba de ce ascut stiloul,
De ce am foaia neagă și nu gri,
Nu vreau să ști ce sumbru mi-e tabloul
În care tu... ești viu și tot nu vi.

Nu mă-ntreba de ce sparg acuarela
Pe cerul prea anost și fără ploi,
Pe umeri port deschisă doar umbrela
Și-un strat de gânduri grele... dar nu moi...

Nu mă-ntreba în noaptea asta clară
De ce mă târâi printre stele reci,
De ce am zâmbetul purtat de -afară
Și-n gura strâmbă doar cuvinte seci.

Nu mă-ntreba de ce-am închis oblonul
Spre -apusul care mă-mbată subit,
Am preferat în umbră tot salonul
În care te-am visat ți te-am iubit.

*Versuri: Marilena Velicu*

 Duminică plăcută tuturor vă doresc!

Vă mulțumesc de vizită și comentarii!