duminică, 20 ianuarie 2019

CÂTE JOI DE-ATÂTEA ORI

Am pus versuri în cafele și pe cer cuvinte noi,
Am ornat cu bucurie gânduri pline de fiori,
Și te-am așteptat iubire-n câte joi de-attâtea ori
Să gustăm plăcerea vieții din cafelele de joi.

Au fost dulci, au fost amare,au fost multe sau deloc,
Tu să-mi spui de dimineață dacă vrei la mic dejun
O cafea nemuritore sau de ce nu și tutun!
La o masă pe terasă într-o vilă sau la bloc.

Joi de joi eu fac cafele, e un fel de deja-vu,
Nu mai văd dacă mai vii sau te-ascunzi după perdele,
Și în fiecare seară rog să-mi cadă două stele
Pe jăratecul albastru să le am ca un atu.

Când mai vii să-ți ei cafeaua un sărut diamantin
Lasă-l plată la intrare florii galbene de foc
Și la masa cu lalele eu te rog să iei un loc,
Joia asta mi se pare că va fi iar un festin!
*Versuri de MARILENA VELICU*

Duminică pe placul tuturor!
Vă îmbrățișez și mulțumesc de vizită!

4 comentarii:

  1. Buna, Elena draga!
    O poezie ca o cafea dulce-amaruie, ca un om care cu un ochi râde si cu unul plange. :)
    Multumesc. Iti doresc sa ai o saptamana frumoasa! Imbratisari si pupici, cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  2. Sa stii ca joi vin la cafea ... :))
    Pupici Elenusi, o saptamana placuta!

    RăspundețiȘtergere